bâtuță
Romanian
Etymology
From bâtă + -uță.
Noun
bâtuță f (plural bâtuțe)
- Diminutive of bâtă
Declension
Declension of bâtuță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) bâtuță | bâtuța | (niște) bâtuțe | bâtuțele |
| genitive/dative | (unei) bâtuțe | bâtuței | (unor) bâtuțe | bâtuțelor |
| vocative | bâtuță, bâtuțo | bâtuțelor | ||
References
- bâtuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN