mărăcinar
Romanian
Etymology
From mărăcine + -ar.
Noun
mărăcinar m (plural mărăcinari)
- stonechat (Saxicola genus)
Declension
Declension of mărăcinar
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) mărăcinar | mărăcinarul | (niște) mărăcinari | mărăcinarii |
genitive/dative | (unui) mărăcinar | mărăcinarului | (unor) mărăcinari | mărăcinarilor |
vocative | mărăcinarule | mărăcinarilor |