vuvuitură
Romanian
Etymology
From vuvui + -tură.
Noun
vuvuitură f (plural vuvuituri)
- hum
Declension
Declension of vuvuitură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) vuvuitură | vuvuitura | (niște) vuvuituri | vuvuiturile |
| genitive/dative | (unei) vuvuituri | vuvuiturii | (unor) vuvuituri | vuvuiturilor |
| vocative | vuvuitură, vuvuituro | vuvuiturilor | ||