tocire
Romanian
Etymology
From toci + -re.
Noun
tocire f (plural tociri)
- blunting
Declension
Declension of tocire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) tocire | tocirea | (niște) tociri | tocirile |
genitive/dative | (unei) tociri | tocirii | (unor) tociri | tocirilor |
vocative | tocire, tocireo | tocirilor |