tiulcuță
Romanian
Etymology
From tiulcă + -uță.
Noun
tiulcuță f (plural tiulcuțe)
- Diminutive of tiulcă
Declension
Declension of tiulcuță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) tiulcuță | tiulcuța | (niște) tiulcuțe | tiulcuțele |
genitive/dative | (unei) tiulcuțe | tiulcuței | (unor) tiulcuțe | tiulcuțelor |
vocative | tiulcuță, tiulcuțo | tiulcuțelor |
References
- tiulcuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN