predispus
Romanian
Etymology
Past participle of predispune.
Adjective
predispus m or n (feminine singular predispusă, masculine plural predispuși, feminine and neuter plural predispuse)
- predisposed
Declension
Declension of predispus
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | predispus | predispusă | predispuși | predispuse | ||
| definite | predispusul | predispusa | predispușii | predispusele | |||
| genitive/ dative | indefinite | predispus | predispuse | predispuși | predispuse | ||
| definite | predispusului | predispusei | predispușilor | predispuselor | |||
Verb
predispus (past participle of predispune)
- past participle of predispune