ceaun
Romanian
Etymology
Borrowed from Turkish çabun.
Noun
ceaun n (plural ceaunuri)
- cauldron
Declension
Declension of ceaun
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) ceaun | ceaunul | (niște) ceaunuri | ceaunurile |
genitive/dative | (unui) ceaun | ceaunului | (unor) ceaunuri | ceaunurilor |
vocative | ceaunule | ceaunurilor |