أذانة
Arabic
Noun
أَذَانَة • (ʾaḏāna) f
- verbal noun of أَذِنَ (ʾaḏina) (form I)
Declension
Declension of noun أَذَانَة (ʾaḏāna)
Singular | singular triptote in ـَة (-a) | ||
---|---|---|---|
Indefinite | Definite | Construct | |
Informal | أَذَانَة ʾaḏāna | الْأَذَانَة al-ʾaḏāna | أَذَانَة ʾaḏānat |
Nominative | أَذَانَةٌ ʾaḏānatun | الْأَذَانَةُ al-ʾaḏānatu | أَذَانَةُ ʾaḏānatu |
Accusative | أَذَانَةً ʾaḏānatan | الْأَذَانَةَ al-ʾaḏānata | أَذَانَةَ ʾaḏānata |
Genitive | أَذَانَةٍ ʾaḏānatin | الْأَذَانَةِ al-ʾaḏānati | أَذَانَةِ ʾaḏānati |