îndupleca
Romanian
Alternative forms
- dupleca (archaic)
Etymology
From an earlier, now archaic dupleca, from Latin duplicāre, present active infinitive of duplicō. Compare Aromanian ndpulic, nduplicari. Doublet of the borrowing duplica.
Verb
a îndupleca (third-person singular present înduplecă, past participle înduplecat) 1st conj.
- to fold, yield, give in, cede, relent
- to determine, persuade, cause
Conjugation
conjugation of îndupleca (first conjugation, no infix)
| infinitive | a îndupleca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înduplecând | ||||||
| past participle | înduplecat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înduplec | îndupleci | înduplecă | înduplecăm | înduplecați | înduplecă | |
| imperfect | înduplecam | înduplecai | îndupleca | înduplecam | înduplecați | înduplecau | |
| simple perfect | înduplecai | înduplecași | înduplecă | înduplecarăm | înduplecarăți | înduplecară | |
| pluperfect | înduplecasem | înduplecaseși | înduplecase | înduplecaserăm | înduplecaserăți | înduplecaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înduplec | să îndupleci | să înduplece | să înduplecăm | să înduplecați | să înduplece | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înduplecă | înduplecați | |||||
| negative | nu îndupleca | nu înduplecați | |||||
Derived terms
- înduplecare
Related terms
- pleca
- duplica