uranat
Romanian
Etymology
Borrowed from French uranate.
Noun
uranat m (plural uranați)
- uranate
Declension
Declension of uranat
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) uranat | uranatul | (niște) uranați | uranații |
genitive/dative | (unui) uranat | uranatului | (unor) uranați | uranaților |
vocative | uranatule | uranaților |
References
- uranat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN