unicat
Romanian
Etymology
From German Unikat
Noun
unicat n (plural unicate)
- unique
Declension
Declension of unicat
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) unicat | unicatul | (niște) unicate | unicatele |
genitive/dative | (unui) unicat | unicatului | (unor) unicate | unicatelor |
vocative | unicatule | unicatelor |