tânăruț
Romanian
Etymology
From tânăr + -uț.
Adjective
tânăruț m or n (feminine singular tânăruță, masculine plural tânăruți, feminine and neuter plural tânăruțe)
- Diminutive of tânăr
Declension
Declension of tânăruț
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | tânăruț | tânăruță | tânăruți | tânăruțe | ||
definite | tânăruțul | tânăruța | tânăruții | tânăruțele | |||
genitive/ dative | indefinite | tânăruț | tânăruțe | tânăruți | tânăruțe | ||
definite | tânăruțului | tânăruței | tânăruților | tânăruțelor |
References
- tânăruț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN