sluțire
Romanian
Etymology
From sluți + -re.
Noun
sluțire f (plural sluțiri)
- disfiguration
Declension
Declension of sluțire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) sluțire | sluțirea | (niște) sluțiri | sluțirile |
genitive/dative | (unei) sluțiri | sluțirii | (unor) sluțiri | sluțirilor |
vocative | sluțire, sluțireo | sluțirilor |