sfărma
Romanian
Verb
a sfărma (third-person singular present sfarmă, past participle sfărmat) 1st conj.
- Alternative form of sfărâma
Conjugation
conjugation of sfărma (first conjugation, no infix)
| infinitive | a sfărma | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | sfărmând | ||||||
| past participle | sfărmat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | sfărm | sfărmi | sfărmă | sfărmăm | sfărmați | sfărmă | |
| imperfect | sfărmam | sfărmai | sfărma | sfărmam | sfărmați | sfărmau | |
| simple perfect | sfărmai | sfărmași | sfărmă | sfărmarăm | sfărmarăți | sfărmară | |
| pluperfect | sfărmasem | sfărmaseși | sfărmase | sfărmaserăm | sfărmaserăți | sfărmaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să sfărm | să sfărmi | să sfărme | să sfărmăm | să sfărmați | să sfărme | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | sfărmă | sfărmați | |||||
| negative | nu sfărma | nu sfărmați | |||||