rebutare
Romanian
Etymology
From rebuta + -re.
Noun
rebutare f (plural rebutări)
- rejection (of a product)
Declension
Declension of rebutare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) rebutare | rebutarea | (niște) rebutări | rebutările |
| genitive/dative | (unei) rebutări | rebutării | (unor) rebutări | rebutărilor |
| vocative | rebutare, rebutareo | rebutărilor | ||