radiculită
Romanian
Etymology
Borrowed from French radiculite.
Noun
radiculită f (plural radiculităe)
- radiculitis
Declension
Declension of radiculită
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) radiculită | radiculita | (niște) radiculităe | radiculităele |
genitive/dative | (unei) radiculităe | radiculităei | (unor) radiculităe | radiculităelor |
vocative | radiculită, radiculito | radiculităelor |
References
- radiculită in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN