păciuilire
Romanian
Etymology
Unknown. Compare păciuire.
Noun
păciuilire f (plural păciuiliri)
- (obsolete) reconciliation
Declension
Declension of păciuilire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) păciuilire | păciuilirea | (niște) păciuiliri | păciuilirile |
genitive/dative | (unei) păciuiliri | păciuilirii | (unor) păciuiliri | păciuilirilor |
vocative | păciuilire, păciuilireo | păciuilirilor |
References
- păciuilire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN