muniționar
Romanian
Etymology
Borrowed from French munitionnaire.
Noun
muniționar m (plural muniționari)
- munitioner
Declension
Declension of muniționar
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) muniționar | muniționarul | (niște) muniționari | muniționarii |
genitive/dative | (unui) muniționar | muniționarului | (unor) muniționari | muniționarilor |
vocative | muniționarule | muniționarilor |
References
- muniționar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. ISBN 978-606-8162-26-3