marș
Romanian
Etymology
From French marche
Noun
marș n (plural marșuri)
- march
Declension
Declension of marș
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) marș | marșul | (niște) marșuri | marșurile |
genitive/dative | (unui) marș | marșului | (unor) marșuri | marșurilor |
vocative | marșule | marșurilor |