lărmuitor
Romanian
Etymology
From lărmui + -tor.
Adjective
lărmuitor m or n (feminine singular lărmuitoare, masculine plural lărmuitori, feminine and neuter plural lărmuitoare)
- noisy
Declension
Declension of lărmuitor
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | lărmuitor | lărmuitoare | lărmuitori | lărmuitoare | ||
definite | lărmuitorul | lărmuitoarea | lărmuitorii | lărmuitoarele | |||
genitive/ dative | indefinite | lărmuitor | lărmuitoare | lărmuitori | lărmuitoare | ||
definite | lărmuitorului | lărmuitoarei | lărmuitorilor | lărmuitoarelor |
References
- lărmuitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN