difenilamină
Romanian
Etymology
Borrowed from French diphénylamyne.
Noun
difenilamină f (plural difenilamine)
- diphenylamine
Declension
Declension of difenilamină
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) difenilamină | difenilamina | (niște) difenilamine | difenilaminele |
genitive/dative | (unei) difenilamine | difenilaminei | (unor) difenilamine | difenilaminelor |
vocative | difenilamină, difenilamino | difenilaminelor |