crăcui
Romanian
Etymology
From crac + -ui.
Noun
crăcui n (plural crăcuie)
- Diminutive of crac
Declension
Declension of crăcui
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) crăcui | crăcuiul | (niște) crăcuie | crăcuiele |
genitive/dative | (unui) crăcui | crăcuiului | (unor) crăcuie | crăcuielor |
vocative | crăcuiule | crăcuielor |
References
- crăcui in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN