cracaj
Romanian
Etymology
From French craquage.
Noun
cracaj n (plural cracaje)
- (chemistry) cracking
Declension
Declension of cracaj
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cracaj | cracajul | (niște) cracaje | cracajele |
genitive/dative | (unui) cracaj | cracajului | (unor) cracaje | cracajelor |
vocative | cracajule | cracajelor |