cleștuț
Romanian
Etymology
From clește + -uț.
Noun
cleștuț n (plural cleștuțe)
- Diminutive of clește
Declension
Declension of cleștuț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cleștuț | cleștuțul | (niște) cleștuțe | cleștuțele |
genitive/dative | (unui) cleștuț | cleștuțului | (unor) cleștuțe | cleștuțelor |
vocative | cleștuțule | cleștuțelor |