chear
English
Noun
chear (uncountable)
- Obsolete form of cheer.
- 1789, William Blake, “Introduction”, in Songs of Innocence:
- Piping down the valleys wild /Piping songs of pleasant glee / On a cloud I saw a child. / And he laughing said to me: / "Pipe a song about a Lamb!" / So I piped with merry chear.
-
Anagrams
- Arche, REACH, acher, arche, chare, rache, reach
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish كار (ḱar), from Persian کار (kâr).
Noun
chear n (plural chearuri)
- (obsolete) gain, profit
Declension
Declension of chear
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) chear | chearul | (niște) chearuri | chearurile |
genitive/dative | (unui) chear | chearului | (unor) chearuri | chearurilor |
vocative | chearule | chearurilor |
References
- chear in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN