caragață
Romanian
Etymology
From Greek καρακάξα (karakáxa).
Noun
caragață f (plural caragațe)
- magpie
Declension
Declension of caragață
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) caragață | caragața | (niște) caragațe | caragațele |
genitive/dative | (unei) caragațe | caragaței | (unor) caragațe | caragațelor |
vocative | caragață, caragațo | caragațelor |