bălmăjitor
Romanian
Etymology
From bălmăji + -tort.
Adjective
bălmăjitor m or n (feminine singular bălmăjitoare, masculine plural bălmăjitori, feminine and neuter plural bălmăjitoare)
- muttering
Declension
Declension of bălmăjitor
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | bălmăjitor | bălmăjitoare | bălmăjitori | bălmăjitoare | ||
definite | bălmăjitorul | bălmăjitoarea | bălmăjitorii | bălmăjitoarele | |||
genitive/ dative | indefinite | bălmăjitor | bălmăjitoare | bălmăjitori | bălmăjitoare | ||
definite | bălmăjitorului | bălmăjitoarei | bălmăjitorilor | bălmăjitoarelor |
References
- bălmăjitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN