burduși
Romanian
Etymology
From burduș.
Verb
a burduși (third-person singular present burdușește, past participle burdușit) 4th conj.
- to cram
Conjugation
conjugation of burduși (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a burduși | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | burdușind | ||||||
| past participle | burdușit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | burdușesc | burdușești | burdușește | burdușim | burdușiți | burdușesc | |
| imperfect | burdușeam | burdușeai | burdușea | burdușeam | burdușeați | burdușeau | |
| simple perfect | burdușii | burdușiși | burduși | burdușirăm | burdușirăți | burdușiră | |
| pluperfect | burdușisem | burdușiseși | burdușise | burdușiserăm | burdușiserăți | burdușiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să burdușesc | să burdușești | să burdușească | să burdușim | să burdușiți | să burdușească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | burdușește | burdușiți | |||||
| negative | nu burduși | nu burdușiți | |||||