bunețe
Romanian
Etymology
bun + -ețe
Noun
bunețe f (plural buneți)
- goodness
Declension
Declension of bunețe
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) bunețe | bunețea | (niște) buneți | bunețile |
genitive/dative | (unei) buneți | buneții | (unor) buneți | buneților |
vocative | bunețe, bunețeo | buneților |