brutăriță
Romanian
Etymology
From brutar + -iță.
Noun
brutăriță f (plural brutărite)
- female equivalent of brutar
Declension
Declension of brutăriță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) brutăriță | brutărița | (niște) brutărite | brutăritele |
genitive/dative | (unei) brutărite | brutăritei | (unor) brutărite | brutăritelor |
vocative | brutăriță, brutărițo | brutăritelor |
References
- brutăriță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN