bromat
Romanian
Etymology
From French bromate
Noun
bromat m (plural bromați)
- bromate
Declension
Declension of bromat
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) bromat | bromatul | (niște) bromați | bromații |
genitive/dative | (unui) bromat | bromatului | (unor) bromați | bromaților |
vocative | bromatule | bromaților |