bricegel
Romanian
Etymology
From briceag + -el.
Noun
bricegel n (plural bricegele)
- Diminutive of briceag
Declension
Declension of bricegel
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) bricegel | bricegelul | (niște) bricegele | bricegelele |
genitive/dative | (unui) bricegel | bricegelului | (unor) bricegele | bricegelelor |
vocative | bricegelule | bricegelelor |