breloc
Romanian
Etymology
From French breloque
Noun
breloc n (plural brelocuri)
- charm, keyring
Declension
Declension of breloc
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) breloc | brelocul | (niște) brelocuri | brelocurile |
genitive/dative | (unui) breloc | brelocului | (unor) brelocuri | brelocurilor |
vocative | brelocule | brelocurilor |