bordaj
Romanian
Etymology
Borrowed from French bordage.
Noun
bordaj n (plural bordaje)
- (nautical) planking
Declension
Declension of bordaj
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) bordaj | bordajul | (niște) bordaje | bordajele |
genitive/dative | (unui) bordaj | bordajului | (unor) bordaje | bordajelor |
vocative | bordajule | bordajelor |
References
- bordaj in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN