bonetă
Romanian
Etymology
From French bonnet
Noun
bonetă f (plural bonete)
- cap
Declension
Declension of bonetă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) bonetă | boneta | (niște) bonete | bonetele |
genitive/dative | (unei) bonete | bonetei | (unor) bonete | bonetelor |
vocative | bonetă, boneto | bonetelor |