boldițel
Romanian
Etymology
From boldit + -el.
Adjective
boldițel m or n (feminine singular boldițelă, masculine plural boldițeli, feminine and neuter plural boldițele)
- Diminutive of boldit
Declension
Declension of boldițel
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | boldițel | boldițelă | boldițeli | boldițele | ||
definite | boldițelul | boldițela | boldițelii | boldițelele | |||
genitive/ dative | indefinite | boldițel | boldițele | boldițeli | boldițele | ||
definite | boldițelului | boldițelei | boldițelilor | boldițelelor |
References
- boldițel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN