bietuc
Romanian
Etymology
From biet + -uc.
Adjective
bietuc m or n (feminine singular bietucă, masculine plural bietuci, feminine and neuter plural bietuce)
- Diminutive of biet
Declension
Declension of bietuc
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | bietuc | bietucă | bietuci | bietuce | ||
definite | bietucul | bietuca | bietucii | bietucele | |||
genitive/ dative | indefinite | bietuc | bietuce | bietuci | bietuce | ||
definite | bietucului | bietucei | bietucilor | bietucelor |
References
- bietuc in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN