biduș
Romanian
Etymology
Borrowed from Hungarian büdös.
Adjective
biduș m or n (feminine singular bidușă, masculine plural biduși, feminine and neuter plural bidușe)
- (Transylvania) stinky
Declension
Declension of biduș
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | biduș | bidușă | biduși | bidușe | ||
definite | bidușul | bidușa | bidușii | bidușele | |||
genitive/ dative | indefinite | biduș | bidușe | biduși | bidușe | ||
definite | bidușului | bidușei | bidușilor | bidușelor |
References
- biduș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN