فصاحة
Arabic
Noun
فَصَاحَة • (faṣāḥa) f
- verbal noun of فَصُحَ (faṣuḥa) (form I)
- eloquence
Declension
Declension of noun فَصَاحَة (faṣāḥa)
Singular | singular triptote in ـَة (-a) | ||
---|---|---|---|
Indefinite | Definite | Construct | |
Informal | فَصَاحَة faṣāḥa | الْفَصَاحَة al-faṣāḥa | فَصَاحَة faṣāḥat |
Nominative | فَصَاحَةٌ faṣāḥatun | الْفَصَاحَةُ al-faṣāḥatu | فَصَاحَةُ faṣāḥatu |
Accusative | فَصَاحَةً faṣāḥatan | الْفَصَاحَةَ al-faṣāḥata | فَصَاحَةَ faṣāḥata |
Genitive | فَصَاحَةٍ faṣāḥatin | الْفَصَاحَةِ al-faṣāḥati | فَصَاحَةِ faṣāḥati |