bedarniță
Romanian
Etymology
From bedă + -arniță.
Noun
bedarniță f (plural bedarnițe)
- tricksy person
Declension
Declension of bedarniță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) bedarniță | bedarnița | (niște) bedarnițe | bedarnițele |
genitive/dative | (unei) bedarnițe | bedarniței | (unor) bedarnițe | bedarnițelor |
vocative | bedarniță, bedarnițo | bedarnițelor |
References
- bedarniță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN