balansare
Romanian
Etymology
balansa + -re
Noun
balansare f (plural balansări)
- balancing
Declension
Declension of balansare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) balansare | balansarea | (niște) balansări | balansările |
genitive/dative | (unei) balansări | balansării | (unor) balansări | balansărilor |
vocative | balansare, balansareo | balansărilor |