țuicușoară
Romanian
Etymology
From țuică + -ușoară.
Noun
țuicușoară f (plural țuicușoare)
- Diminutive of țuică
Declension
Declension of țuicușoară
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) țuicușoară | țuicușoara | (niște) țuicușoare | țuicușoarele |
genitive/dative | (unei) țuicușoare | țuicușoarei | (unor) țuicușoare | țuicușoarelor |
vocative | țuicușoară, țuicușoaro | țuicușoarelor |