țipătoare
Romanian
Etymology
From țipa + -ătoare.
Noun
țipătoare f (plural țipătoare)
- a kind of a whistle
Declension
Declension of țipătoare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) țipătoare | țipătoarea | (niște) țipătoare | țipătoarele |
genitive/dative | (unei) țipătoare | țipătoarei | (unor) țipătoare | țipătoarelor |
vocative | țipătoare, țipătoareo | țipătoarelor |