țeduluță
Romanian
Etymology
From țedulă + -uță.
Noun
țeduluță f (plural țeduluțe)
- Diminutive of țedulă
Declension
Declension of țeduluță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) țeduluță | țeduluța | (niște) țeduluțe | țeduluțele |
| genitive/dative | (unei) țeduluțe | țeduluței | (unor) țeduluțe | țeduluțelor |
| vocative | țeduluță, țeduluțo | țeduluțelor | ||
References
- țeduluță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN