șorțuleț
Romanian
Etymology
șorț + -uleț
Noun
șorțuleț n (plural șorțulețe)
- Diminutive of șorț; small waistcloth
Declension
Declension of șorțuleț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) șorțuleț | șorțulețul | (niște) șorțulețe | șorțulețele |
genitive/dative | (unui) șorțuleț | șorțulețului | (unor) șorțulețe | șorțulețelor |
vocative | șorțulețule | șorțulețelor |