șetrăncuță
Romanian
Etymology
From șetrancă + -uță.
Noun
șetrăncuță f (plural șetrăncuțe)
- Diminutive of șetrancă
Declension
Declension of șetrăncuță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) șetrăncuță | șetrăncuța | (niște) șetrăncuțe | șetrăncuțele |
genitive/dative | (unei) șetrăncuțe | șetrăncuței | (unor) șetrăncuțe | șetrăncuțelor |
vocative | șetrăncuță, șetrăncuțo | șetrăncuțelor |
References
- șetrăncuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN