șerpulete
Romanian
Etymology
From șarpe + -ulete.
Noun
șerpulete m (plural șerpuleți)
- Diminutive of șarpe
Declension
Declension of șerpulete
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) șerpulete | șerpuleteul | (niște) șerpuleți | șerpuleții |
genitive/dative | (unui) șerpulete | șerpuleteului | (unor) șerpuleți | șerpuleților |
vocative | șerpuleteule | șerpuleților |
References
- șerpulete in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN