șafar
Romanian
Etymology
From Polish szafar or German Schaffer.
Noun
șafar m (plural șafari)
- intermediary
Declension
Declension of șafar
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) șafar | șafarul | (niște) șafari | șafarii |
genitive/dative | (unui) șafar | șafarului | (unor) șafari | șafarilor |
vocative | șafarule | șafarilor |