înviere
Romanian
Etymology
învia + -re
Noun
înviere f (plural învieri)
- resurrection
Declension
declension of înviere
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) înviere | învierea | (niște) învieri | învierile |
genitive/dative | (unei) învieri | învierii | (unor) învieri | învierilor |
vocative | înviere, înviereo | învierilor |