înveselitor
Romanian
Etymology
From înveseli + -tor.
Adjective
înveselitor m or n (feminine singular înveselitoare, masculine plural înveselitori, feminine and neuter plural înveselitoare)
- exhilarating, cheering
Declension
Declension of înveselitor
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | înveselitor | înveselitoare | înveselitori | înveselitoare | ||
| definite | înveselitorul | înveselitoarea | înveselitorii | înveselitoarele | |||
| genitive/ dative | indefinite | înveselitor | înveselitoare | înveselitori | înveselitoare | ||
| definite | înveselitorului | înveselitoarei | înveselitorilor | înveselitoarelor | |||